Forma actualizată a acestui act normativ până la data de 19 ianuarie 2012 este realizată de către Departamentul juridic din cadrul S.C. „Centrul Teritorial de Calcul Electronic” S.A. Piatra-Neamţ prin includerea tuturor modificărilor şi completărilor aduse de către HOTĂRÂREA nr. 37 din 16 ianuarie 2008; HOTĂRÂREA nr. 1.169 din 25 noiembrie 2011; HOTĂRÂREA nr. 1 din 4 ianuarie 2012.
Conţinutul acestui act nu este un document cu caracter oficial, fiind destinat pentru informarea utilizatorilor**)
NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:
Conform art. III din HOTĂRÂREA nr. 1 din 4 ianuarie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 44 din 19 ianuarie 2012, în tot cuprinsul hotărârii, sintagmele „autoritate de sănătate publică”, „Ministerul Sănătăţii Publice” şi „Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei” se înlocuiesc cu sintagmele „direcţie de sănătate publică”, „Ministerul Sănătăţii” şi, respectiv, „Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale”.În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 46 alin. (2) lit. b) din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006,Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.Capitolul I Dispoziţii generale
Articolul 1
Prezenta hotărâre stabileşte cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor faţă de riscurile pentru securitate şi sănătate, pentru prevenirea îmbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenţi nocivi chimici, fizici, fizico-chimici sau biologici, caracteristici locului de muncă, precum şi a suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului în procesul de muncă.
Articolul 2
În sensul prezentei hotârâri, supravegherea sănătăţii lucrătorilor reprezintă totalitatea serviciilor medicale care asigură prevenirea, depistarea, dispensarizarea bolilor profesionale şi a bolilor legate de profesie, precum şi menţinerea sănătăţii şi a capacităţii de muncă a lucrătorilor.
Articolul 3
Potrivit prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, Ministerul Sănătăţii este autoritatea competentă în domeniul medicinii muncii şi al supravegherii stării de sănătate a lucrătorilor.–––––
Art. 3 a fost modificat de art. III din HOTĂRÂREA nr. 1 din 4 ianuarie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 44 din 19 ianuarie 2012, prin înlocuirea sintagmei „Ministerul Sănătăţii Publice” cu sintagma „Ministerul Sănătăţii”.
Articolul 4
(1) Supravegherea sănătăţii lucrătorilor este asigurată de către medicii specialişti de medicina muncii.
(2) Abrogat.––––-Alin. (2) al art. 4 a fost abrogat de pct. 1 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 1.169 din 25 noiembrie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 873 din 12 decembrie 2011.––––
Art. 4 a fost modificat de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 37 din 16 ianuarie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 45 din 21 ianuarie 2008.*) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:Conform art. II din HOTĂRÂREA nr. 37 din 16 ianuarie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 45 din 21 ianuarie 2008, prevederile art. 4 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 355/2007, cu modificările aduse prin prezenta hotărâre, se aplică şi medicilor de medicină generală cu atestat în medicină de întreprindere, care, la data intrării în vigoare a prezentului act normativ, sunt încadraţi cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată, având o vechime de minimum 3 ani în aceeaşi întreprindere.
Capitolul II Obligaţiile angajatorilor
Articolul 5
(1) Angajatorul trebuie să se afle în posesia unei evaluări a riscului asupra sănătăţii lucrătorilor.
(2) Evaluarea riscului asupra sănătăţii se actualizează dacă s-au produs schimbări semnificative din cauza cărora evaluarea ar fi depăşită sau atunci când rezultatele supravegherii sănătăţii o impun.
Articolul 6
Angajatorii din orice domeniu de activitate, atât din sectorul public, cât şi din sectorul privat, sunt obligaţi să respecte reglementările în vigoare privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor.
Articolul 7
Angajatorii sunt obligaţi să asigure fondurile şi condiţiile efectuării tuturor serviciilor medicale profilactice necesare pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor, aceştia nefiind implicaţi în niciun fel în costurile aferente supravegherii medicale profilactice specifice riscurilor profesionale.Capitolul III Servicii medicale profilactice
Articolul 8
(1) Serviciile medicale profilactice prin care se asigură supravegherea sănătăţii lucrătorilor sunt: examenul medical la angajarea în muncă, de adaptare, periodic, la reluarea activităţii, supraveghere specială şi promovarea sănătăţii la locul de muncă.–––Alin. (1) al art. 8 a fost modificat de pct. 2 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 1.169 din 25 noiembrie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 873 din 12 decembrie 2011.(1^1) Prin supraveghere specială se înţelege examenul medical profilactic efectuat de către medicul de medicina muncii, în vederea stabilirii aptitudinii în muncă pentru lucrătorii care se încadrează în următoarele categorii: persoane cu vârste cuprinse între 15 şi 18 ani împliniţi, persoane cu vârsta de peste 60 de ani împliniţi, femei gravide, persoane cu handicap, persoane dependente de droguri, de alcool, stângace, persoane cu vederea monoculară, persoane în evidenţă cu boli cronice.–––Alin. (1^1) al art. 8 a fost introdus de pct. 3 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 1.169 din 25 noiembrie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 873 din 12 decembrie 2011.
(2) Serviciile medicale profilactice prevăzute la alin. (1) se efectuează potrivit prevederilor anexei nr. 1, precum şi ale actelor normative specifice.
(3) În cazuri argumentate medical, ştiinţific, statistic, examenele medicale profilactice se vor adapta periodic, specific noilor riscuri profesionale.
(4) Testarea psihologică a aptitudinilor în muncă se face potrivit prevederilor anexei nr. 1.
(5) Examinările medicale profilactice se efectuează în baza fişei de identificare a factorilor de risc profesional, conform modelului prevăzut în anexa nr. 3, completată în mod obligatoriu la toate rubricile şi semnată de către angajator.–––Alin. (5) al art. 8 a fost introdus de pct. 4 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 1.169 din 25 noiembrie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 873 din 12 decembrie 2011.
Articolul 9
(1) În sensul prezentei hotărâri, aptitudinea în muncă reprezintă capacitatea lucrătorului din punct de vedere medical de a desfăşura activitatea la locul de muncă în profesia/funcţia pentru care se solicită examenul medical.
(2) Pentru stabilirea aptitudinii în muncă, medicul specialist de medicina muncii poate solicita şi alte investigaţii şi examene medicale de specialitate, suplimentare celor prevăzute la art. 8.
Articolul 10
În condiţiile în care medicul de medicina muncii face recomandări de tip medical, aptitudinea este condiţionată de respectarea acestora, iar în fişa de aptitudine anexa nr. 5, avizul medical va fi „apt condiţionat”.
Articolul 11
(1) Inaptitudinea temporară în muncă, în sensul prezentei hotărâri, reprezintă incapacitatea medicală a lucrătorului de a desfăşura activitatea la locul de muncă în profesia/funcţia pentru care se solicită examenul medical privind aptitudinea în muncă, până la reevaluarea sănătăţii de către medicul de medicina muncii.
(2) În situaţia în care lucrătorul se află temporar, din cauza unei boli, în situaţia de incapacitate medicală privind desfăşurarea activităţii la locul de muncă în profesia/funcţia pentru care se solicită examenul medical de medicina muncii, medicul de medicina muncii stabileşte inaptitudinea temporară până la dispariţia cauzei medicale, iar în fişa de aptitudine – anexa nr. 5, avizul medical va fi „inapt temporar”.
Articolul 12
(1) Inaptitudinea permanentă în muncă, în sensul prezentei hotărâri, reprezintă incapacitatea medicală permanentă a lucrătorului de a desfăşura activitatea la locul de muncă în profesia/funcţia pentru care se solicită examenul medical privind aptitudinea în muncă.tualizată până la data de 19 ianuarie 2012*)…